<>

<>
.

Albert Camus

Don't walk behind me; I may not lead. Don't walk in front of me; I may not follow. Just walk beside me and be my friend.

Friday, September 14, 2012

Recenzie Under the Eagle (The Eagle #1) de Simon Scarrow


Parerea mea:

Nu ştiu cât de mult v-ați plictisit la orele de matematică, dar sunt sigur că la orele de istorie nu ați fost prea atenți dacă nu a fost un profesor care să vă facă să iubiți această materie sau dacă nu ați vrut voi o notă mare. Nu-i așa că am dreptate? O înșiruire de fapte, date și indivizi care de mult sunt oale și ulcele. Dar dacă ar veni cineva și ar presăra peste aceste date anoste un pic de aventură, romantism, trădare și încleștări pe viață și pe moarte? Și uite așa totul capătă contur, personajele prind viață, sentimentele răbufnesc din nou, iar până la a visa la vremurile de mult uitate nu mai e decât un pas. Tocmai asta face și Simon Scarrow cu seria sa The Eagle (Acvila), care prezintă viața în Imperiul Roman din primul secol de după Hristos în timpul domniei împăratului Claudius. Seria până acum conține 11 volume și din ce ştiu eu, autorul mai lucrează la încă unul. Seria are o înșiruire cronologică a evenimentelor dar puteți citi liniștit oricare dintre volume separat pentru că aventurile pe care le conțin nu trec în următorul, iar personajele principale vă veți da seama imediat unde să le poziționați în povestire.

Primul volum din serie se numește Under The Eagle care s-ar traduce prin În slujba acvilei sau Sub flamura acvilei și prezintă întâmplările prin care trece Quintus Licinius Cato, un tânăr scrib ce fusese sclav în palatul imperial, iar datorită serviciilor pe care tatăl său le adusese Romei fusese eliberat și încadrat în armată. Dar nu oricum, ci direct ca optio, adică subalternul unui centurion. În anul 42 după Hristos, el ajunge în rândurile Legiunii a II-a ce se afla staționată în Germania, unul dintre cele mai dure și călite în lupte corp de armată ale Romei. El trebuie să facă față atât rigorilor vieții militare, cât și aversiunii pe care restul trupei îl avea față de el prin faptul că fusese numit prin decret imperial în grad. În ciuda mizeriilor la care este supus își găsește un sprijin în centurionul Macro, superiorul său direct, un legionar trecut prin ciur și dârmol, care nu se dă în lături dintr-o luptă grea sau de la o beție cruntă. Cato realizează că viața în armată e cu totul altceva decât cea de la palat. Aventurile celor doi eroi, care vor deveni prieteni la cataramă și personajele centrale ale acestei serii, îi vor purta din pădurile dese și pline de sălbatici (după clasificarea romanilor) ale Germaniei până în Britania. 

Povestea este scrisă într-un ton atractiv, nu va trena niciun moment, iar dialogurile sunt amuzante și savuroase. Descrierile privind viața militară de acum 2000 de ani sunt foarte precise și detaliate. Scenele de luptă sunt foarte vizuale, iar cei ce le caută vor fi satisfăcuți. Nu vor lipsi nici scenele romantice sau țesăturile intrigilor ce erau nelipsite în umbra tronului Romei. În afară de personajele centrale Cato și Macro care sunt fictive, invazia Britaniei a avut loc cu adevărat în anul 42, iar împăratul Claudius sau legatul legiunii Vespasian și tribunul Vitellius - amândoi vor deveni împărați - sunt personaje reale.

Nu-i așa că acum istoria este un pic mai frumoasă? Scarrow împletește cu măestrie adevărul cu ficțiunea, iar povestirea vă va capta atenția și nu veți mai lăsa cartea din mână.
Vă recomand cartea cu căldură nu numai din punct de vedere literar sau al petrecerii timpului într-un mod plăcut, dar este un bun mod de a învăța despre istoria antică un pic mai relaxat.

13 comments:

Geo. said...

Da, GZM, ai dreptate.
Corect.
Praf si pulbere.
11???
O gramada!
Olee, cata istorie si ce o sa ne mai placa dupa!
E frumos! Ne intoarcem cu 2000 de ani in urma, alaturi de niste eroi de toata lauda!
PerfecT!
Nu apare si la noi?

Parca, parca... un pic mai frumoasa! Insa doar un pic, nu mult!
Good, acuma ca am ajuns si la ultimul punct, am si eu o intrebare pentru tine:
Nu iti e si tie putina mila de noi?

Cristina Elena said...

GZM sunt de acord cu tine, în privinţa orelor de istorie, dacă nu ai un profesor care să te facă să devii interesat la orele de istorie, nu rămâi cu nimic.
Eu învăţ acum puţină istorie din cărţile de ficţiune. Şi îmi face plăcere!
După ce citesc o carte de ficţiune istorică caut şi pe net personajele şi descopăr dacă au existat într-adevăr sau sunt doar legende.
Nu prea am citit cărţi cu şi despre Imperiul Roman.
Ce am citit şi are legătură oarecum este Boudica, o fărâmă găsim şi în seria Avalon a lui Marion Zimmer Bradley... Se pune şi Quo Vadis?
Ce am văzut şi mi-a plăcut este "Hispania, legenda" (mai am ultima serie de văzut şi continuarea, care se numeşte Imperium).

Cristina Elena said...

Mi-aş dori să citesc această serie care ai prezentat-o.

Bia Bianca said...

foarte interesanta cartea prezentata. mi-ar placea mult daca orele de istorie ar fi mai atractive si prezentate exact cum ai spus si tu actiune, personaje sentimente

George said...

A aparut un singur volum Geo, volumul opt la Nemira, iti voi spune la momentul oportun despre el.

George said...

Cristina Elena, eroina ta britanica o sa apara si ea putin intr-un volum. S-ar putea in cel pe care il pregateste acum sa fie un personaj mai important dar nu sunt sigur. La sfarsitul celui de-al 11-lea se intorceau in Britania, acum nu stiu, nu bag mana in foc.

George said...

Imi pare bine ca v-a placut si am sa va mai povestesc despre ea.

Geo. said...

George, adica a aparut doar volumul 8 dintr-o serie de 11?
Desigur, pot fi citite independent, dar ar fi fost mai frumos sa se inceapa cu inceputul, nu?

Cristina Elena said...

Nu te mira Geo, numai la noi apar volumele dintr-o serie alandala... (sau traducerea titlului lasă de dorit). Ori apare 1 volum şi restul nu..
Mie îmi place să citesc de la 1 volum până la..., chiar dacă sunt independente între ele.
Cei de la Nemira au nişte serii interesante, poate nu sunt cărţi sau serii "comerciale", dar rămâi cu ceva după ce le citeşti.

Christyna_BM said...

Foarte interesanta recenzia si imi place, desi imi aminteste de cursul de drept roman de care abia am scapat. As citi-o, acum ca tot am faptele istorice proaspete :D.

George said...

Piti, ce surpriza frumoasa!
E bine sa fie asa materia la scoala, nu?
Multumesc!

Scylla said...

Daca era materia asa la scoala cred ca multi invatam mai multa istorie si inca cu placere.
Frumoasa prezentare,chiar m-ai facut curioasa sa citesc cartea :D

Christyna_BM said...

Ar fi fost frumos sa fie materia asa =)) Cu placere! Dar e adevarul :D